Sfinxul din Bucegi – altfel privit

Este la modă să căutăm imagini și forme ascunse în diferite forme de relief, grupuri de stânci, combinând și aranjând imaginile în diferite unghiuri sau oglindiri pe anumite axe convenabile realizatorului colajelor de imagine.

Fiecare are felul lui de-a vedea lucrurile. Același lucru sau fenomen poate fi interpretat în mai multe feluri în funcție de persoanele care îl observă. Pentru aceasta vă propun și vouă un exercițiu de imaginație.

Sfinxul din Bucegi privit din mai multe direcții poate revela mai multe fațete ale lui.

Cea mai cunoscută fațetă este cea care a consacrat-0: Sfinxul care este vizibil pentru cel care privește pe direcția V-E. Este fără nas și este asemănător Sfinxului din Egipt.

OLYMPUS DIGITAL CAMERADar, privit din direcția NE-SV un alt chip ni se arată:

– o față tip craniu foarte asemănătoare cu vechile statui din cultura Ubaid, o cultură preistorică mesopotamiană:

Sfinx1aPentru exemplificare:

SAU:

– dinozaur vesel cu stăpân:

Sfinx3

Dacă aveți și o alta viziune asupra chipurilor Sfinxului vă rog să mi-o împărtășiți.

Surse:

– Personale

Sfinxul din Egipt

Statuete Ubaid

Anunțuri
Publicat în Generale | 1 comentariu

În România, alte mistere

Această informaţie pe care o descriu în rândurile următore poate fi considerată „sursa zero”  ( https://leolix.wordpress.com ) deoarece am „gugălit” un pic cu câtva cuvinte cheie să văd dacă cineva a mai fost „inspirat” în această direcţie,  dar la data actuală (26.01.2011) nu am găsit nici un rezultat care să lege laolaltă cele descrise de mine în continuare.

De câteva luni bune GoogleMap a actualizat hărţile pentru România acum existând posibilitatea de-a căuta şi găsi repere geografice mult mai în detaliu cu multe oraşe la nivel de stradă, la care nu speram că vom avea parte în curând.

Istoria ţării este foarte legată de munţii Carpaţi plecând din vremurile imemoriale (cel al „urieşilor”) ajungând până în prezent. Internetul abundă atât cu istorisiri normale cât şi cu cele mai puţin normale sau chiar paranormale, aşa că nu am să dau „copy-paste” din alte pagini web sau paginile altor blog-eri ca să am material de „umplutură” .

Vroiam şi eu să verific dacă există vreo legătură între multele locuri de care se leagă  atâtea istorisiri şi legende. Astfel am luat la purecat următoarele locuri:

–        Munţii Bucegi cu Sfinxul,

–        Munţii Retezat cu Vârful Retezat şi Peleaga,

–        Munţii Godeanu cu Vârful Gugu,

–        Munţii Ceahlău cu Vârful Toaca,

–        Sarmisegetuza Regia.

Spre marea mea surpriză între aceste locuri, cu o veche istorie, chiar există o legătură. Ele prezintă o aliniere care nu mai intră în domeniul hazardului deoarece abaterile nu sunt mai mari de 1200–3500 de metri raportat la distanţe de sute de kilometrii.

Iată ce am constatat:

1. Axa Sfinxul din Bucegi cu Vf. Retezat este orientată E-V după Google Earth 270,06° distanţa între ele de 204,98 km (unde 0° este axa N-S şi axa E-V este 270°) deci o abatere de 0,06° care la cei 205 km înseamnă 3,1km abatere .

2. Axa Sfinxul din Bucegi cu Vf. Toaca din Ceahlău este orientată aproximativ N-S după Google Earth 11,78° şi distanţa între vârfuri de 178,14 km.

3. Axa Vf. Toaca până la Vf.Gugu trece prin Mediaş, Sarmisegetuza Regia Vf. Retezat, cu un unghi de 52° faţă de axa N-S şi distanţă totală de 315,66 km. Şi nu în ultimul rând, unghiul pantei de pe partea de Nord a vârfului (mai ferită de eroziune decât celelalte) este de 52 de grade, acelaşi ca şi la faimoasa piramida a lui Keops (mai multe detalii aici), pe urmă,   Mediaşul este aproape la jumătatea distanţei dintre Toaca şi Gugu (162,82 km de Gugu) sau între Vf. Retezat şi Vf. Toaca abaterea este şi mai mică. Chiar numele oraşului sugerează o medie adică o jumătate. La Mediaş s-au găsit vestigii umane începând din neolitic. Despre Sarmisegetuza numai este cazul să detaliez deoarece este mult prea cunoscută.

4. Am citit tot felul de presupuneri despre vârful de piramidă de pe Toaca şi umbra acestuia ce apare în primele zile din luna august, la răsăritul Soarelui, chiar şi aici există o stranie aliniere. Chiar la solstiţiul de vară azimutul Soarelui la răsărit este de 54 de grade. Ei bine dacă ne uităm la orientarea axei Gugu-Toaca care este de 52° putem observa că la solstiţiu vârful umbrei de la piramidă va indica chiar înspre Retezat–Gugu. Pentru calculul azimutului am folosit Astronomy Lab (cu dezavantajul că funcţionează pe Win 98–XP 32 biţi) sau se poate folosi calculatorul pentru azimut de la acest link .

5. Oare încotro priveşte Sfinxul? Daca ne uităm printre fotografiile făcute pe lângă Sfinx vom găsi şi o poză panoramică. Să fim atenţi că această panoramă este defazată cu ≈80° faţă de Google Earth (la data de 30.ian.2011). Intrăm în poza panoramică, ne uităm cum este orientată faţa Sfinxului şi dacă orientăm şi noi panorama încotro priveşte Sfinxul şi ieşim din vederea panoramică şi scădem cele 80° vom constata că şi noi privim spre axa care leagă Sfinxul de Vf. Toaca. De altfel se poate spune că Sfinxul priveşte înspre Nord. Sper ca în această vară (2011) să pot determina mai exact încotro priveşte Sfinxul cu o busolă.

6. Unghiul format dintre axa Toaca–Gugu şi axa Gugu–Sfinx (34°)este de aproximativ 3 ori mai mic decât unghiul dintre axa Gugu–Sfinx şi axa Sfinx–Toaca (104°)

O singură concluzie pot să trag: numai despre coincidenţă nu poate fi în aceste alinieri, având în vedere că aceste locuri sunt foarte viu întipărite în memoria colectivă chiar de pe vremea „urieşilor” care probabil au „muncit” asupra acestor locuri.

De altfel putem imagina şi o călătorie imaginară plecând dimineaţa la răsăritul soarelui de la Vf. Retezat (Vf. Gugu) la echinoxul de primăvară spre Sfinx unde să zăbovim un pic mergând mai departe pe direcţia în care priveşte Sfinxul ajungând în Ceahlău pe Vf. Toaca unde aşteptăm răsăritul Soarelui de la solstiţiul de vară ca să găsim direcţia spre Retezat arătat de umbra vârfului Toaca şi astfel vom ajunge din nou de unde am plecat, în Retezat.

Ar fi interesant de găsit alte asemenea “alinieri” şi dacă şi alţi au cunoştinţe de locuri “speciale”, legendare, movile pe câmpuri deschise, peşteri, dealuri cu legende care să fie adunate cu coordonatele lor şi poate vom găsi o legătură între ele, cu o anumită „schemă” de aşezare sau cine ştie ce alte coincidenţe, care să nu mai fie de domeniul hazardului.

Totodată aş fi recunoscător celor care făcând „copy–paste” la această pagină aţi da şi sursa ei ( https://leolix.wordpress.com ) în speranţa că poate şi alţi descoperă asemenea coincidenţe şi să le pot aduna pe acest blog sau să primesc un feed-back de la cei interesaţi.

Sunt de părere că nu toate informaţiile trebuiesc ţinute în secret având în vedere că cunoştinţele străbunilor au fost „sparte” şi împrăştiate în toate colţurile lumii care poate că aveau o cunoaştere mult mai profundă asupra lumii şi au ascuns unele informaţii, aproape de vederea noastră, prin legende şi poveşti.

Denumirea locului Coordonate
Sfinxul din Bucegi 45°24’30.16”N; 25°28’12.99”E
Vf. Omu 45°26’44.98”N; 25°27’23.13”E
Vf. Toaca 46°58’40.49”N; 25°57’1.24”E
Vf. Retezat 45°22’49.71”N; 22°50’59.25”E
Vf. Peleaga 45°21’56.07″N;  22°53’33.68″E
Vf.Gugu 45°16’38.79″N; 22°40’26.13″E
Sarmisegetuza Regia 45°37’19.15″N; 23°18’37.30″E

Bibliografie:

Poza cu piramida holografica de aici, sau de aici, cu umbra de aici şi poza panoramică relizată pe Sfinx de Laurentiu Rusu

Google Earth pentru hărţi

Publicat în Mistere | 15 comentarii

Salut

Publicat în Generale | 3 comentarii